FACILITATEA „NOUL BAUHAUS EUROPEAN” – GHIDUL DE INVESTIȚII PENTRU 2025-2027

FACILITATEA „NOUL BAUHAUS EUROPEAN” – GHIDUL DE INVESTIȚII PENTRU 2025-2027

 

„Noul Bauhaus European” (NEB) este o mișcare creativă, interdisciplinară, o punte între știință, tehnologie, artă și cultură, dar și o inițiativă europeană recentă, care îndeamnă cetățenii europeni și toți actorii interesați să-și imagineze și să construiască un viitor durabil, incluziv și, în același timp, frumos pentru ochii, mințile și sufletele noastre.

Această inițiativă caută să creeze legături între diferite medii ale societății, între diferite discipline, pe baza participării acestora la toate nivelurile de guvernanță europeană, axându-se pe următoarele valori inseparabile:

  • Durabilitate, de la obiectivele climatice la circularitate;
  • Estetică, însemnând calitatea experiențelor și stilul dincolo de funcționalitate;
  • Incluziune, de la valorizarea diversității până la asigurarea accesibilității din variate puncte de vedere.

Dacă în iulie 2023 Comisia Europeană lansa pregătirile pentru noua misiune a Uniunii Europene privind Noul Bauhaus European, cu scopul de a transforma în bine cartierele Europei, făcându-le frumoase, durabile și incluzive, în 20 martie 2024, planul strategic Orizont Europa (vezi https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe_en), având în vedere perioada de programare 2025-2027, introducea Facilitatea „Noul Bauhaus European”, implementată ca problemă transversală în cadrul programelor de lucru. Această componentă de cercetare și inovație, completată de componenta de implementare, va fi realizată prin sinergii cu alte programe ale Uniunii Europene.

 

Ulterior, la 29 Iulie 2024, Comisia Europeană a prezentat Ghidul de investiții pentru Facilitatea „Noul Bauhaus European” (vezi https://new-european-bauhaus.europa.eu/get-involved/neb-investment-guidelines_en), pregătit cu susținerea JASPERS, deci implicit și a Băncii Europene de Investiții!

În această săptămână (6 noiembrie 2024) a avut loc o sesiune de informare online la nivel european, organizată de către instituțiile și programele europene amintite, privind Ghidul de investiții pentru NEB. Ceea ce trebuie să reținem din acest ghid sunt următoarele:

  • Aceste linii directoare sunt menite să ghideze investitorii, dezvoltatorii, factorii de decizie și experții (arhitecți, ingineri, designeri, manageri de proiect, experți în accesibilitate, mediu, patrimoniu, oameni de științe sociale, economiști, etc), luând în considerare toate părțile interesate afectate, precum administratorii publici și cetățenii.
  • Principiile de lucru ale NEB sunt: procesul participativ, angajarea/guvernanța multinivel, abordarea transdisciplinară.
  • NEB are în vedere grupuri de promotori/investitori în sens larg (publici, privați etc.), cu scopuri, constrângeri (nevoi) și procese decizionale comparabile, și se referă mai ales la proiecte mari, precum: clădiri, spații deschise, cartiere/vecinătăți.
  • Exemplele de proiecte ce pot fi dezvoltate de autoritățile publice locale, municipale și regionale se pot referi la: școli, clădiri administrative, teatre, muzee, biblioteci, centre culturale și sociale, toate tipurile de spații publice deschise, inclusiv străzi și vecinătăți/cartiere.
  • Exemple de proiecte ce pot fi dezvoltate de investitori/ dezvoltatori mici și mari pot fi: clădiri rezidențiale sau complexe, clădiri comerciale de dimensiuni mici și mijlocii, clădiri industriale, cartiere.
  • De asemenea, instituțiile și întreprinderile publice pot avea în vedere proiecte vizând: locuințe sociale, spitale, campusuri universitare, centre de cercetare, stații de transport public.
  • În sfârșit, „al treilea sector” și, respectiv, fundațiile și donatorii pot dezvolta proiecte vizând: locuințe sociale, centre de îngrijire non-profit, întreprinderi sociale, centre culturale/sociale/sportive, magazine comunitare, facilități de colaborare între vecinătăți, muzee, centre educaționale, parcuri, spații publice recreaționale și sociale.

Ghidul de investiții prezintă detaliat recomandări privind Noul Bauhaus European și surse bibliografice și arată modul în care acestea se intersectează/corelează cu ariile sustenabilității: circularitatea, adaptarea la schimbările climatice, mobilitatea sustenabilă și biodiversitatea.

 

Dr. Irina Ionela Pop,

popirina2023@gmail.com

INIȚIATIVA URBANĂ EUROPEANĂ ȘI NOUL APEL DE PROIECTE „PEER REVIEW”. PENTRU CE AVEM NEVOIE DE DEZVOLTARE DURABILĂ/SUSTENABILĂ?

INIȚIATIVA URBANĂ EUROPEANĂ ȘI NOUL APEL DE PROIECTE „PEER REVIEW”. PENTRU CE AVEM NEVOIE DE DEZVOLTARE DURABILĂ/SUSTENABILĂ?

 

 

Inițiativa Urbană Europeană (European Urban Initiative) este un instrument esențial pentru orașele de toate dimensiunile, creat în scopul sprijinirii acestora în construirea capacităților, în lărgirea cunoștințelor, în dezvoltarea de soluții inovatoare, eventual în parteneriat, pe domeniile de interes ale Uniunii Europene.

Finanțată de către Uniunea Europeană, cu un buget de 450 milioane EUR pentru perioada 2021-2027, Inițiativa Urbană Europeană creează și oferă oportunități pentru implementarea strategiilor urbane curajoase, pornind de la argumentul conform căruia „orașele trebuie să fie implicate în proiectarea și implementarea răspunsurilor politice la provocările lor locale”. (vezi https://www.urban-initiative.eu/what-european-urban-initiative).

Așadar, Inițiativa Urbană Europeană oferă asistență după cum urmează:

  • Sprijină autoritățile urbane cu până la 80% cofinanțare directă și până la 5 milioane EUR FEDR, permițând orașelor să testeze ideile lor inovatoare;
  • Consolidează capacitățile orașelor privind conceperea „strategiilor, politicilor și practicilor de dezvoltare urbană durabilă într-un mod integrat și participativ”;
  • Oferă accesul la cunoștințe de specialitate, orizontale și tematice, în special privind dezvoltarea urbană durabilă.

În acest context, această toamnă ne aduce un apel de proiecte interesant, „Capacity Building – Peer Reviews”, deschis în perioada 1 Octombrie – 13 Noiembrie 2024, prin care orașele sunt sprijinite să-și îmbunătățească proiectarea și implementarea strategiilor lor de dezvoltare urbană durabilă, printr-un proces de evaluare comparativă și de învățare între egali: fiecare evaluare inter pares implică un oraș în curs de evaluare (beneficiar principal) care lucrează cu evaluatori din maxim șase alte orașe (beneficiari secundari) pentru a aborda diferitele provocări în dezvoltarea, implementarea sau monitorizarea unei strategii de dezvoltare durabilă eficiente. (vezi https://www.urban-initiative.eu/capacity-building/peer-reviews/call-autumn2024).

Pentru a-și identifica provocările și nevoile specifice, orașele interesate pot consulta raportul Joint Research Council (European Commission) intitulat „Handbook for Sustainable Urban Development Strategies”. (vezi https://urban.jrc.ec.europa.eu/strategies/handbook-sud/).

PENTRU CE AVEM NEVOIE DE DEZVOLTARE DURABILĂ/SUSTENABILĂ?

În acest sens, vă supunem atenției câteva idei pentru analiză și dezbatere:

  1. „Viața cotidiană” și sustenabilitatea de fiecare zi

Tema orașului sustenabil (durabil) poate fi abordată util prin adoptarea de puncte de vedere și metodologii diferite.

Luând dimensiunea cotidiană a existenței noastre ca punct de referință, aceasta are două semnificații complementare: în primul rând „lumea văzută de cei care trăiesc în ea” și în al doilea rând, sistemul socio-tehnic, care poate fi operat prin intermediul „strategiilor de intervenție de jos în sus”, pornind de la mediul local.

”Lumea văzută de cei care locuiesc acolo”, în era rețelelor globale de comunicații, nu mai are limite geografice precise. Cotidianul despre care vorbim poate fi definit drept contextul de acțiune al unui individ. După cum scrie Laura Balbo, „cotidianul nu este… sfera «familiarului» în sensul rutinei, de ceea ce luăm de bun, de neimportant. Este mai degrabă dimensiunea spațiu-timp a fiecărui actor social care concepe, articulează și realizează strategii, adăugând inventiv momente la momentele adaptative. Din acestea sunt alcătuite, în mare măsură, proiectele noastre de viață.”

Din perspectiva „sustenabilității”, nevoia de reinventare a „cotidianului” crește enorm, apărând întrebări complexe, precum: Ce înțelegem prin sustenabilitate/dezvoltare durabilă? Cum afectează cultura sustenabilitatea? Cum ar putea fi viața într-o comunitate/societate sustenabilă?

  1. Dezvoltare sustenabilă, dezvoltare durabilă, oraș sustenabil

Dezvoltarea sustenabilă are ca punct de plecare definiția Comisiei Globale pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) din 1987 și presupune acoperirea nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și acoperi propriile nevoi. Această primă abordare a fost ratificată și promovată de către Organizația Națiunilor Unite, cu ocazia Summitului Pământului din 1992. În prezent, dezvoltarea sustenabilă presupune mai ales integrarea dintre economic, social și mediu.

Dezvoltarea durabilă nuanțează puțin cele afirmate mai sus, subliniind ideea de a asigura pe un timp îndelungat viitorul generațiilor și al echilibrului ecologic cu o condiție sine qua non a dezvoltării economiei mondiale; ea presupune însă și obiective noi: climat de pace, justiție socială, regimuri politice democratice.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă”, adoptată de către toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor. În centrul său se află cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), care reprezintă un apel urgent la acțiune din partea tuturor țărilor – dezvoltate și în curs de dezvoltare – într-un parteneriat global. Potrivit Obiectivului Nr. 11 – Orașe și comunități durabile, sunt avute în vedere următoarele ținte de atins: locuințe sigure la prețuri accesibile, sisteme de transport sustenabile la prețuri accesibile, urbanizare incluzivă și sustenabilă, protejarea patrimoniului cultural și natural, reducerea efectelor adverse ale dezastrelor naturale, reducerea impactului orașelor asupra mediului înconjurător, asigurarea accesului la spații verzi publice și incluzive.

  1. Idei și scenarii de viață urbană

Către o societate regenerativă – dintr-o societate/comunitate unde condiția normală este creșterea producției și a consumului, trebuie să ne mișcăm către o societate capabilă să se dezvolte prin restaurarea calității mediului fizic (înconjurător) și socio-cultural. O societate/comunitate/economie regenerativă pune în valoare și sprijină creativitatea și inițiativele tuturor membrilor săi, potențialul tehnologic, organizațional, antreprenorial astfel încât aceștia să devină agenți ai sustenabilității în sens larg.

Un proces social de învățare – tranziția către sustenabilitate va fi un proces de învățare socială și culturală care, având în vedere dimensiunea schimbării, va trebui să fie atât larg răspândit, cât și bine articulat, cu toate că drumul va fi cu siguranță lung și plin de obstacole.

Principala arenă a tranziției către sustenabilitate vor fi orașele și schimbarea stilurilor de viață. Orașul viitorului va fi un rezultat al alegerilor conștiente, al numeroaselor evenimente și al diferitor întâmplări. Noi stiluri de viață, noi idei de bunăstare, noi forme de viață cotidiană, noi forme de socializare…

Spre o nouă idee de bunăstare. Ideea de bunăstare este o construcție socială: se conturează în timp în funcție de diverși factori. Ideea de bunăstare dominantă astăzi în Vest și răspândită pe scară largă în toată lumea s-a născut o dată cu revoluția industrială. S-a schimbat o dată cu evoluția societății și apare acum ca un set articulat de viziuni, așteptări și criterii de evaluare care suferă o adaptare continuă. Întrucât actuala idee de bunăstare duce la un consum nesustenabil de resurse de mediu, apar treptat alte idei de bunăstare. Timpul și modul în care se va produce această transformare sunt încă complet deschise. Problema noastră comună este de a permite schimbării să aibă loc în cel mai puțin dramatic mod posibil. Cu alte cuvinte, mai degrabă prin atracția către noi oportunități și idei de bunăstare decât ca răspuns la evenimente catastrofale.

Viață de zi cu zi durabilă? Comportamentul individual și opțiunile de cumpărare nu pot modifica în sine formele fizice și sociale ale orașului. Dar transformarea sistemelor complexe impune ca sistemul existent să fie pus sub tensiune de atâtea activități încât, prin exercitarea unui fel de presiune din interior și la o scară „micro”, să se pregătească condițiile pentru o „macro” schimbare. Limitele create de alegerile noastre anterioare pot fi forțate. Ceea ce există deja poate fi reinventat în vederea unor noi utilizări, precum și tehnologia și abilitățile organizaționale actuale pot deschide noi oportunități. Toate acestea pot genera condițiile culturale și operaționale pentru soluții cu totul noi – poate neînchipuite până acum – și forme de viață durabile.

Cum trăiești într-un oraș sustenabil? Cum pregătești hrana? Cum ai grijă de lucruri și de casă? Cum lucrezi? Cum studiezi? Cum te miști în jur? Cum folosești energia și cum o produci? Câtă verdeață există și cum este îngrijită? Putem presupune că pot fi răspunsuri diferite și oarecum fluide la aceste întrebări în imaginarea unui oraș sustenabil: (aproape) orice se poate face (aproape) oriunde și în moduri complet diferite. Pe de altă parte, această viață de zi cu zi fluidă necesită o nouă generație de servicii, care minimizează consumul de resurse de mediu și promovează noi forme de socializare, dacă nu, va fi nesustenabilă pe plan social și de mediu. Aceasta duce la propunerea unui oraș policentric, sustenabil, și la rețele de centre multi-servicii capabile să răspundă în mod durabil la cerințele societale contemporane.

  1. Sustenabilitate versus Securitate Societală

Conceptul a apărut în contextul Școlii europene de securitate, în anii ’70-’80, reprezentată de institute precum COPRI (Copenhaga) sau SIPRI (Stockholm).

În înțelegerea lui Ole Waever, societatea este o entitate umană rezultată în urma unui proces de conviețuire și asociere între oameni și grupuri ce poartă o serie de atribute comune (rasă, etnie, limbă, istorie, geografie) și care dau expresie unor sentimente comune (identitate, simboluri, valori).

Sociologia clasică europeană (Spencer, Durkheim, Tönnies) evidențiază: caracterul contractual al societății – indivizii sunt reuniți în cadrul unei societăți prin intermediul unui contract de asociere pe baze individuale, pe baza unei decizii conștiente și raționale; caracterul moral și organic al societății – este o uniune morală între indivizi și grupuri, care capătă propria sa individualitate ce se transmite de la o generație la alta.

La Ferdinand Tönnies – societatea este asociere și comunitate în același timp, este o entitate cu propria sa identitate. La Max Weber – „o națiune este o comunitate de sentiment care se va manifesta în mod adecvat sub forma unui stat propriu; de aceea, o națiune este o comunitate care în mod normal tinde să genereze propriul său stat”.

Statul este parte a societății; societatea este mai mult decât statul, este „cealaltă” parte (Imanuel Wallerstein). Societatea este o alternativă la stat și sursa ultimă de legitimare a acestuia. În această situație,

securitatea statului nu este întotdeauna și securitatea societății;

securitatea societală se referă la acele amenințări la adresa fundamentelor statului, în primul rând de natură morală.

  1. Sustenabilitate versus Securitate Umană

Conform Raportului UNDP din 1994, securitatea umană este „protejarea centrului vital al tuturor vieților umane în moduri care adâncesc libertățile umane și împlinirea umană. Securitatea umană înseamnă protejarea libertăților fundamentale – libertăți care sunt esența vieții. Ea înseamnă protejarea oamenilor de amenințări și situații critice (severe) și răspândite. Ea înseamnă folosirea proceselor care construiesc pe aspirațiile și punctele tari ale oamenilor. Înseamnă crearea de sisteme politice, sociale, de mediu, economice, militare și culturale, care împreună asigură oamenilor supraviețuirea, stilul de viață și demnitatea.”

 Dr. Irina Ionela Pop,

popirina2023@gmail.com

 

NOUTĂȚI PRIVIND TRANZIȚIA IMM-URILOR CĂTRE MODELE DE AFACERI SUSTENABILE ȘI COMPETITIVE PE PIAȚA EUROPEANĂ

NOUTĂȚI PRIVIND TRANZIȚIA IMM-URILOR CĂTRE MODELE DE AFACERI SUSTENABILE ȘI COMPETITIVE PE PIAȚA EUROPEANĂ

Pe 18 iulie 2024, președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, a prezentat Parlamentului European prioritățile politice ale noii Comisii Europene în perioada 2024-2029. Conform declarației domniei sale, fundamentele economiei globale se schimbă, iar Uniunea Europeană trebuie să rămână competitivă, prin aprofundarea Pieței Unice și prin atenția acordată IMM-urilor, ”inima” economiei europene. Așadar, cuvintele cheie pentru noul mandat sunt: implementarea legislației adoptate privind dezvoltarea sustenabilă; competitivitatea (”Un nou plan pentru o Europă prosperă și competitivă”); viteza, coerența și simplificarea legislației europene;  și verificarea (”IMM-check” – un mecanism nou prin care se va elimina din legislație orice povară administrativă care nu este necesară funcționării IMM-urilor).

 

La ce ne putem aștepta? În primul rând, Comisia Europeană va propune un Fond European de Competitivitate ca parte a următorului cadru financiar multianual (2028-2034) pentru a investi în tehnologii strategice europene precum inteligența artificială, industria curată și biotehnologia. În al doilea rând, Pactul Verde European va fi consolidat de Pactul Industriei Curate. Companiile europene trebuie să își planifice investițiile pentru următorul deceniu astfel încât să se reconcilieze dezvoltarea economică cu protecția climatică, respectiv să se reducă facturile la energie și dependența energetică față de marii exportatori de combustibili. În al treilea rând, ”regimul 28” va putea fi aplicat de către companiile care doresc să inoveze în Uniunea Europeană, beneficiind de reguli simplificate și armonizate în domenii cheie.

 

În sfârșit, pentru ca firmele să înceapă să achiziționeze tehnologii sustenabile, regulamentul privind industria zero net va aduce schimbări în procedurile de achiziții publice și de licitații pentru contractare, mai precis vor fi introduse criterii calitative precum cele de securitate cibernetică, capacitatea de a livra proiecte complete și la timp, conduita responsabilă în afaceri, impactul sustenabil asupra mediului, inovarea, integrarea și reziliența sistemelor energetice. Totodată, potrivit regulamentului, fiecare stat membru va putea stabili o serie de proiecte strategice prin care investește în producția anumitor tehnologii net zero. Viitoarele ”coridoare net-zero” pan-europene vor fi, de fapt, clustere regionale de activitate industrială net-zero, iar Platforma Europa Net-Zero va fi un hub prin care Comisia Europeană, statele membre și mediul privat vor putea discuta și face schimb de bune practici.

 

Din cele menționate mai sus, reiese faptul că IMM-urile europene și românești vor trebui să acorde mult mai multă atenție investițiilor în tehnologii verzi, reducerii costurilor operaționale și creșterii profitului, independenței energetice și noilor modele de afaceri (sustenabile, de reducere a emisiilor de CO2, și circulare). Este de dorit ca tot mai multe IMM-uri, dar și instituții publice și cetățeni, să investească în panouri fotovoltaice și/sau solare, turbine eoliene, proiecte de energie geotermală și sisteme de stocare a energiei. Realizarea eficienței energetice pentru IMM-uri poate presupune măsuri și strategii precum: audituri energetice, modernizarea echipamentelor,  optimizarea sistemelor HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), utilizarea iluminatului eficient.

 

În prezent, oportunități de finanțare pentru eficiență și independență energetică pot fi identificate în: Programele Regionale, Programul Tranziție Justă, Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul pentru Modernizare. Apelurile de proiecte pentru microîntreprinderi și IMM-uri acordă puncte suplimentare cererilor de finanțare care: includ măsuri care promovează dezvoltarea durabilă, respectiv proiectele determină o reducere a emisiilor de CO2 mai mare decât sau egală cu 3%. Totodată, trebuie respectate principiul DNSH (Declarația ”Do Not Significant Harm”) și principiul imunizării la schimbările climatice, acestea constituind criterii esențiale în evaluare. Rețineți că aceste nuanțe și abordări ale cererilor de finanțare depuse pot face diferența dintre proiectele câștigătoare și cele necâștigătoare.

 

Mai multe informații sunt disponibile pe:

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ov/STATEMENT_24_3871

https://commission.europa.eu/document/download/e6cd4328-673c-4e7a-8683-f63ffb2cf648_en?filename=Political%20Guidelines%202024-2029_EN.pdf

https://single-market-economy.ec.europa.eu/industry/sustainability/net-zero-industry-act_en

https://oportunitati-ue.gov.ro/

 

Dr. Irina Ionela Pop

NEUTRALITATEA CLIMATICĂ – OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU ORAȘE ȘI EVOLUȚII LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

În data de 9 iulie 2024, Caravana Neutralității Climatice M 100 – aceasta fiind o Misiune Oglindă a Misiunii UE 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, prin care orașele din România sunt ajutate în procesul de tranziție verde – a poposit la Timișoara, mai precis la Consiliul Județean Timiș, pentru a promova și a încuraja reprezentanții administrațiilor locale din zona de Vest a țării, dar și reprezentanți ai mediului privat și nonguvernamental, de a se implica și a depune proiecte în Apelul pentru 10 orașe din România care se vor alătura Misiunii Oglindă M 100, deschis în perioada 15 iunie – 15 septembrie 2024, și beneficiind de un comitet de evaluare internațional.

Hubul național M 100, înființat de Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este coordonat de Ovidiu Cîmpean, secretat de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar secretariatul este asigurat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

În cadrul conferinței de la Timișoara, Ovidiu Cîmpean a vorbit despre politici publice care susțin sustenabilitatea (spre exemplu mobilitatea urbană sustenabilă), despre importanța instrumentelor de guvernanță participativă, dar a oferit și exemple de bune practici adoptate de orașe din Europa, precum Utrecht, Paris, Barcelona, Copenhaga, Cluj-Napoca și Reșița.

Totodată, doamna Corina Dumitru, consilier superior în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a prezentat oportunitățile de finanțare Horizon Europe, care vor fi deschise pentru orașe (Net Zero Cities), în perioada 17 septembrie 2024 – 16 ianuarie 2025.

Aceste oportunități de finanțare și evoluții se înscriu într-un context european prin care se urmărește atingerea neutralității emisiilor de carbon până în 2050, respectiv într-un proces de pregătire și negociere a noilor programe europene și planuri naționale, precum Fondul Social pentru Climă, instituit prin Regulamentul (UE) 203/955 al Parlamentului și al Consiliului din 10 mai 2023, și Planul Național Social pentru Climă (PNSC), pentru a putea beneficia de noul fond, în perioada 2026-2032.

România poate utiliza, în perioada menționată anterior, o alocare financiară de minim 5,05 mld. Euro și de maxim 6,01 mld. Euro, pentru protejarea gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii pentru clădiri și transportul rutier, care vor fi comercializate în baza Directivei ETS revizuite. Planul Național Social pentru Climă al României va fi aprobat printr-o Decizie a CE, iar plata sprijinului financiar este condiționată de atingerea jaloanelor și a țintelor pentru măsurile și investițiile cuprinse în PNSC. Vor fi finanțate doar acele măsuri și investiții care respectă principiul de a „nu prejudicia în mod semnificativ” și sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.

Mai multe informații sunt disponibile pe:

Dr. Irina Ionela Pop

Despre Evenimentul de informare „Secretele finanțărilor nerambursabile (greșeli frecvente, recomandări)”

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Organizația Femeilor Antreprenor (OFA UGIR), a organizat luni, 8 iulie 2024, un eveniment de informare online destinat antreprenorilor și companiilor, dar nu numai, privind „Secretele finanțărilor nerambursabile (greșeli frecvente, recomandări)”.

Cu o prezentare extrem de interesantă și bazată pe exemple concrete, invitata acestei ediții, doamna Ana-Maria Icătoiu, Vicepreședintă a Organizației Femeilor Antreprenor, cu o vastă experiență în domeniul accesării fondurilor nerambursabile, s-a bucurat de aprecierea celor peste 200 de participanți – antreprenori, companii, consultanți, asociații, dar și consilii județene, unități teritorial-administrative și grupuri de acțiune locală (GAL-uri).

Pornind de la proiectul strategic al OFA UGIR, care invită actorii interesați la dialog și parteneriat, intitulat „30 pentru 2030 – Priorități pentru IMM-urile din România”, doamna Ana-Maria Icătoiu a abordat următoarele teme: identificarea surselor de finanțare, pregătirea documentației de aplicare, managementul eficient al proiectelor și probleme de implementare, cu o serie de recomandări punctuale privind relația cu firma de consultanță, relația cu banca, procedurile de achiziții, importanța Corrigendum-ului la ghidul de finanțare, etc.

În încheiere, menționăm faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene organizează periodic sesiuni de formare și evenimente de informare, la care toți factorii interesați se pot înscrie, în acest sens invitându-vă să urmăriți platforma: https://oportunitati-ue.gov.ro/evenimente/ .

Dr. Irina Ionela Pop

Al doilea apel ÎN STARE DE BINE

Este in curs de desfășurare al doilea apel ÎN STARE DE BINE, program pentru ONG-uri susținut de Kaufland și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Prin acest program se acordă anual organizațiilor neguvernamentale din România granturi nerambursabile în valoare totală de peste 1 milion de euro.

 

Obiectivul programului este reducerea inegalităților sociale prin intermediul activităților comunitare în domeniile cultură, sport și viață sănătoasă derulate cu și pentru grupuri sau comunități vulnerabile și prin acțiuni de dezvoltare organizațională pentru sectorul neguvernamental.

 

Pentru detalii accesați link-ul:

 

https://instaredebine.ro/#apelproi1