nov. 2, 2024 |
Una dintre casele de raport de mari dimensiuni din Arad, în formă de L și situată la intersecția a două străzi, strada Gheorghe Popa de Teiuș și strada Cloșca, a fost construită în anul 1906 pentru văduva Jakabffy. Arhitectul care a proiectat-o în stil Secession a fost Kövér Lajos. Casa arată spectaculos și a fost comparată cu imobilele proiectate de Gaudí la Barcelona. Se remarcă prin decorul floral și, mai ales, prin cele două balcoane suprapuse. Cel de la etajul I, situat deasupra ușii de pe strada Cloșca, are forma unui baldachin. Din el se desprind patru coloane în stil corintic, care susțin balconul de la etajul al II-lea. Acesta are o margine din feronerie cu motive vegetale, în centrul căreia se găsește un recipient în formă de urnă, cu rol decorativ. Din păcate, această casă, adevărată bijuterie a stilului Secession, se găsește azi într-o formă de conservare jalnică. Din ea se desprind periodic bucăți din tencuiala șubrezită de trecerea timpului și de lipsa reparațiilor necesare.
oct. 31, 2024 |
A fost construit în anul 1900 în stil Secession la intersecția a două străzi (azi străzile Mihai Eminescu și Ștefan Cicio Pop), pe fiecare având câte o fațadă, iar în colț un turn. Proiectantul a fost Milan Tabaković. Palatul se remarcă printr-o bogată ornamentație floral-vegetală și câte un bovindou pe fiecare fațadă, deasupra cărora se găsesc balcoane cu marginea exterioară din fier forjat. Fațada e decorată și cu trei capete în basorelief, care îi reprezintă pe Hypocrate, Hygeia și Aesculap. La parter, chiar în colțul dintre cele două străzi, se găsea farmacia și laboratorul lui Földes Kelemen, care producea o cremă de față faimoasă în epocă, Margit, a cărei vânzare l-a îmbogățit și i-a permis să-și construiască palatul. În farmacie mobilierul a fost proiectat tot de Milan Tabaković, care a desenat și alte detalii din interior, mergând până la etichetele de pe cutiile și sticlele de medicamente. Fațada clădirii a fost de curând reabilitată, recăpătându-și splendoarea inițială, dar tot atunci farmacia care rezistase timp de peste un secol la parter s-a închis, din păcate, iar mobilierul ei vechi, care se păstrase, a fost vândut în străinătate.
oct. 20, 2024 |
În 1905, având la dispoziție mijloace financiare suficiente, obținute de pe urma comenzilor din anii anteriori, Szántay Lajos a decis să-și construiască un impunător palat în centrul Aradului, vecin cu monumentalul Palat Neuman. După ce o latură a palatului a fost inaugurată în 1906, în anii 1911-1912 Szántay i-a mai construit o aripă pe strada vecină. Palatul Szántay a fost probabil proiectul de suflet al marelui arhitect arădean, care a proiectat nu doar clădirea, ci și sobele de teracotă, liftul pentru lemne, ușile și porțile de intrare, clanțele și corpurile de iluminat ale clădirii. Totul în stilul atât de drag lui, Art Nouveau. Din păcate, o mare parte a acestor obiecte au fost distruse, aruncate sau înlocuite de locatarii și proprietarii apartamentelor care s-au succedat în timp, iar o parte din geamurile împodobite cu vitralii s-au spart și au fost înlocuite cu geamuri simple. Palatul este spectaculos împodobit cu decoruri vegetale, florale și geometrice, cu atlanți și cariatide ce susțin balcoanele împodobite cu feronerie minuțios elaborată. Pe colțul clădirii, între cele două aripi, se găsește un turn împodobit cu ornamente, ce susține un glob pământesc, simbol al deschiderii spre lume a proprietarului-proiectant.
oct. 17, 2024 |
În 1913 a fost inaugurată Școala Română Ortodoxă de Fete (folosită timp de decenii ca spital T.B.C. în perioada postbelică, a fost retrocedată acum câțiva ani Arhiepiscopiei Ortodoxe a Aradului și se află în curs de restaurare). A fost ridicată la inițiativa „Reuniunii Femeilor Române” din Arad, iar costurile construirii ei au fost suportate din donații, cea mai mare fiind cea de 100.000 de coroane a filantropului basarabean Vasile Stroescu. Proiectată de Milan Tabaković într-un stil inspirat din cel brâncovenesc, clădirea are trei etaje și dispunea încă de la început de un cămin pentru eleve, capelă, sală de mese, sală de sport și grădină. În sala de sport a acestei școli a avut loc la 15 noiembrie 1918 o ședință la care au participat membrii Consiliului Național Român Central și alți fruntași ai românilor, în cadrul căreia s-a decis să se organizeze la Alba Iulia o Mare Adunare Națională românească.
oct. 15, 2024 |
La începutul secolului al XX-lea Vasile Goldiș se va retrage din învățământ și se va stabili la Arad, activând ca secretar al Episcopiei. A avut un rol important în viața orașului și a locuit pe strada care azi îi poartă numele, la numărul 6. Această casă și-a câștigat notorietatea începând cu anul 1911, când într-o aripă a sa avea să se instaleze Tipografia Concordia și redacția ziarului „Românul” – organul de presă al Partidului Național Român. Pe lângă sediul ziarului, casa cuprindea și un apartament spațios, care i-a aparținut lui Vasile Goldiș, dar și câteva apartamente care erau închiriate.
Prof. univ. dr. Marius Grec, referindu-se la clădirea cunoscută ca Palatul Românul, afirma că este o clădire în stil eclectic construită în secolul al XIX-lea.
Azi într-o parte a casei se găsește Muzeul Memorial Universitar „Vasile Goldiș”, inaugurat la inițiativa privată a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. În muzeu se pot vedea unele bunuri ce au aparținut liderului politic transilvănean, dar și acte de studii, o bogată corespondență cu I. L. Caragiale, Octavian Goga, Nicolae Titulescu și mulți alții, fotografii de epocă originale, deosebit de valoroase, publicații conduse de Vasile Goldiș sau la care acesta a colaborat, cărți din biblioteca personală, unele purtând semnătura lui sau a altor contemporani.
O altă parte a spațiilor din clădire sunt folosite ca locuințe sau ca sedii pentru activități comerciale.
iul. 25, 2024 |
În această eră a ”super-brandurilor”, nu este neobișnuit în a considera un oraș ca fiind un brand. Țările și orașele se află în competiție pentru atragerea turiștilor, investițiilor, talentelor și credibilității. Iar brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. Orașele și regiunile formează un amestec unic de dinamism și creștere, modernism și inovație, infrastructură și tehnologie, atractivitate și calitate.
”Brandul unui oraș reprezintă suma tuturor percepțiilor și asocierilor pe care oamenii le au în legătură cu un anumit oraș.” Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraș și îi poate conferi calitate. Acesta ia totodată în considerare taxele, infrastructura, rețelele, logistica, dar și mentalitatea și toleranța, arta și cultura, natura și starea de sănătate a populației.
Necesitatea brandingului de oraș este dată de factori precum: necesitatea de a face față competiției pentru fonduri, tehnologie, transfer de competențe, investiții; cererea mare a cetățenilor pentru un mediu cultural vast și bogat, determinarea cetățenilor și oamenilor de afaceri locali de a rămâne în oraș, încurajându-i în același timp pe alții să vină și să-și dezvolte afacerile acolo.
Brandingul orașelor, ca metodă de promovare a spațiilor, este un fenomen recent și distinct. Brandingul presupune adăugarea unui nivel emoțional imaginii orașului, precum și promovarea calităților intangibile, cum ar fi ”sufletul” sau valorile orașului, ca și trăirile pe care o persoană le experimentează atunci când vizitează un anumit spațiu urban. Un oraș care nu este angajat în mod proactiv într-un proces de branding riscă să fie poziționat în mod automat pe piață într-o poziție dezavantajoasă de către competitori și de către mass-media.
În ultimele două decenii, conceptul de branding al locului/de oraș a fost introdus și dezbătut de către Kavaratzis (2004), Anholt S. (2006, 2008) Ashworth (2009) și alții, extinzându-se spre diferite domenii precum politicile publice, planificarea urbană și științele mediului înconjurător. Dacă la început încercările de definire a conceptului s-au axat pe sectorul turismului, cu accent pe crearea unei identități vizuale și pe marketingul locului, brandingul de oraș este folosit în prezent ca instrument de guvernanță urbană (Anttiroiko (2014)). Conexiunea dintre brandingul de oraș și guvernanța multinivel nu este abordată frecvent în literatura de specialitate! Unele studii leagă brandingul de guvernarea la nivel național, sub formă de branding național, diplomație publică și soft power, în timp ce alte studii se concentrează pe branding și guvernanță la nivel local. Printre toate aceste abordări, se remarcă Syssner J. (2010), care afirmă că brandingul locului trebuie înțeles pe mai multe niveluri întrucât este un proces de creație. Autoarea analizează patru niveluri spațiale – cartier, municipalitate, district și regiune – în Suedia, arătând că actorii de branding folosesc cel mai adesea două tehnici particulare, poziționarea spațială și ancorarea spațială, pentru a comunica spațiul pe care doresc să-l promoveze. Se creează astfel o rețea complexă de ”mărci de loc”, care poate fi înțeleasă doar dintr-o perspectivă pe mai multe niveluri.
Cel mai important rezultat al brandingului unui oraș este faptul că încearcă să reflecteze asupra a ceea ce a fost orașul, a ceea ce este în prezent și a ceea ce ar trebui să devină în viitor. Așadar, de unde începem?
-
Plasați orașul în afara oricărei alternative! Acest lucru presupune identificarea exactă a ceea ce face orașul vostru să iasă în evidență față de alte orașe din întreaga lume și identificarea aspectelor care îl fac să fie vizitat. Acestea ar putea include repere celebre, aspecte arhitecturale unice și interesante, bogăția spațiilor verzi și așa mai departe.
-
Alegeți cu claritate audiența (nișa, targetul)! Analizarea cu atenție a celor care ar putea fi interesați să călătorească în orașul vostru și motivele pentru care ar putea face aceasta. S-ar putea să fie nevoie să fie analizate și câteva profiluri de consumatori. Astfel, orașul poate fi modern pentru cei tineri, poate folosi cultura pentru cei mai în vârstă, poate fi un centru de afaceri pentru turiștii corporate și un hub comercial pentru cei pasionați de cumpărături.
-
Adoptați o abordare analitică! Cele mai bune strategii de branding de oraș se bazează pe date statistice, de la identificarea profilurilor celor care vizitează orașul, un hotel, un restaurant, un muzeu etc., la folosirea Google Analytics pentru a afla care pagini atrag și care nu. Toate aceste date pot fi folosite pentru a crea o strategie de branding pentru oamenii potriviți la locul potrivit.
-
Extindeți cât mai mult posibil brandingul de oraș! Logo-uri, mesaje publicitare, scheme de culori, ilustrate, sacoșe, indicatoare stradale, panouri video, evenimente, expoziții stradale, etc. – toate acestea vin sub umbrela brandingului. O strategie de branding de oraș trebuie urmărită, aplicată și extinsă cât mai mult posibil, deoarece consecvența, familiaritatea cu ”clienții” și interconectarea tuturor detaliilor și strategiilor sunt cruciale.
-
Echilibrați nevoile tuturor actorilor interesați! Strategiile de branding de oraș vor avea multe părți interesate, de la oficiali până la afacerile locale. Pentru a profita la maximum, trebuie să echilibrați diferite nevoi și să oferiți motive de implicare tuturor, pentru a stimula dezvoltarea tuturor zonelor care sporesc imaginea orașului. Încercați să veniți cu elemente specifice ale eforturilor dumneavoastră de marketing de oraș, vedeți dacă puteți colabora și încercați să dezvoltați mesaje, campanii și activități comune.
Extrem de interesant și util pentru cei interesați este barometrul elaborat de către consultanții de brand Saffron, care au propus o metodologie compusă din zece criterii pentru stimularea brandului unui oraș: mândria și personalitatea oamenilor săi; simțul distinctiv al locului (pe teren); ambiția/viziunea politică și climatul de afaceri; recunoașterea și percepțiile curente; testul Samuel Johnson – merită văzut; ușurința, accesul și confortul; valoarea conversațională; contextul locației și valoarea; atracțiile și anomaliile, efectul Barcelona – atracția rezidenței într-un oraș.
Din punct de vedere metodologic, potrivit lui Parkhomenko N. (2023), procesul de dezvoltare a unei strategii (posibil internaționale) de brand de oraș presupune următoarele etape: analiza resurselor orașului și a factorilor ce afectează brandul, analiza SWOT, cercetarea ”competiției”, identificarea caracteristicilor grupurilor țintă, poziționarea brandului și selecția modelelor internaționale de branding de oraș, determinarea obiectivelor strategice și operaționale ale acestuia și dezvoltarea măsurilor de implementare a strategiei, având în vedere atingerea a cât mai multor dintre următoarele rezultate: îmbunătățirea competitivității orașului, creșterea bugetului local și, respectiv, a produsului intern brut, atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, atragerea de investiții (inovatoare) în oraș, stimularea creșterii și calității forței de muncă, încurajarea turiștilor în locațiile culturale și în site-urile de patrimoniu.
În concluzie, pentru a avea un brand puternic, un oraș trebuie să fie bine integrat, echilibrând dezvoltarea economică cu cea socială. Dezvoltarea regională, coeziunea economică, planificarea urbană sunt aspecte importante de luat în considerare, dar pentru a crea un brand de succes, un oraș trebuie să fie creativ, diferit și să accepte stiluri de viață alternative, complementare. Totodată, reputația unui oraș se construiește, dar mai ales se câștigă în timp, necesitând angajament, imaginație, leadership și energie. Adică, o coordonare între autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, eventual prin guvernanță participativă, deoarece cu toții sunt coproprietari ai reputației orașului lor!
Dr. Irina Ionela Pop