mart. 19, 2025 |
Ideea expoziției a apărut anul trecut și a fost posibilă datorită implicării personalului muzeului, care a adus piese din colecțiile private.
În cele șapte vitrine din sală sunt expuse piesele care păstrează încă istoria și dezvăluie rădăcinile fiecărui posesor. Putem vedea costume tradiționale cu broderii, maramă de borangic, măsăriță, procoviță, ștergare tradiționale de la Tulucești, Ferendia, Gurahonț. Toate au fost păstrate cu grijă și transmise nepoților, iar Complexul Muzeal Arad le expune publicului până pe 28 martie.
„Aici sunt fotografii vechi din 1912 când s-au căsătorit străbunicii mei”, povestește Camelia Patko, muzeograf. „În fotografie putem vedea cum lumea era împărțită în două categorii: lumea satului îmbrăcată în costum național, dar și lumea venită de la oraș, din Galați. Mai jos e altă fotografie cu aceleași personaje, dar la nunta ultimului copil. Peste ani nu s-a mai păstrat acea separare între localnicii din comună și cei veniți din Galați.”
Pe lângă diferite elemente de port popular, expoziția adună veselă, fotografii, cărți, monede din perioada domniei regelui Carol I și a regelui Mihai, precum și obiecte de uz casnic autentice, fiecare deosebit în felul său. Motivele broderiilor tradiționale diferă de la localitate la localitate. La Tulucești, de exemplu, predomină culoarea roșie, atât la obiecte de port cât și la țesăturile utilizate în casă. Iar la Ferendia, catrința are franjuri de mătase (numite opreg) în partea de jos.
Multe istorii și detalii se ascund în spatele fiecărui exponat prezentat și doar cei care sunt gata să le asculte le pot auzi.
Olga Mațarin
feb. 19, 2025 |
În ultimii ani, sectorul public din Europa apreciază și utilizează din ce în ce mai mult inovația ca abordare fundamentală pentru gestionarea provocărilor societale și îmbunătățirea rezultatelor pentru indivizi și comunități. În esență, inovația constă în descoperirea de soluții creative la problemele actuale și în identificarea posibilităților neexploatate. Având în vedere contextul internațional competitiv, progresul tehnologic și conectivitatea globală, inovația dobândește o importanță de neegalat pentru administrațiile publice. Capacitatea de adaptare și de a răspunde noilor provocări, precum și reformarea politicilor, structurilor și organizațiilor în vederea asigurării serviciilor eficace și eficiente se află în centrul inovației din sectorul public.
CE SUNT LABORATOARELE DE INOVARE?
Literatura de specialitate aduce o multitudine de termeni, precum laboratoare de inovare, laboratoare de politici (publice), laboratoare de inovare politică, care poate fi văzută uneori drept o piedică pentru înțelegerea dintre practicieni și oficialii din sectorul public. Cu toate acestea, laboratoarele de inovare și politici servesc scopuri similare în realizarea inovației în cadrul sectorului public (management, proces, livrare de servicii, etc).
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică definește laboratoarele de inovare drept „spații dedicate din sectorul public concepute pentru a regândi și reproiecta sistemele de furnizare a serviciilor, concentrându-se pe rezultate și încorporând perspective diverse din sectoarele public, privat și al societății civile” (vezi OECD (2017), Fostering Innovation in the public sector, OECD Publishing, http://dx.doi.org/10.1787/9789264270879-en). Din această definiție rezultă faptul că scopul principal al laboratoarelor de inovare este experimentarea – testarea soluțiilor creative într-un mediu controlat, folosind metodologii din diverse discipline (sociologie, psihologie, design etc.), care la prima vedere nu au legătură directă cu inovația în servicii publice.
Laboratoarele de inovare pot fi văzute ca facilitatori (instituții, agenții, laboratoare, hub-uri), dedicate inovației în sectorul public. Ele susțin guvernele, și nu numai, în găsirea și implementarea de noi modalități de a „face lucrurile”, care îmbunătățesc activitățile sectorului public (servicii publice mai bune, eficiență mai mare etc.). Totodată, laboratoarele de inovare pot fi văzute și ca agenți ai schimbării în cadrul sectorului public, care operează cu o autonomie lărgită în stabilirea obiectivelor, indicatorilor și metodelor de lucru. Ele sunt separate structural de restul sectorului public și există așteptări ca ele să atragă finanțări externe, precum și să-și „vândă” ideile și soluțiile sectorului public (vezi Schuurman, D. and Tõnurist. P. (2017), “Innovation in the public sector: Exploring the characteristics and potential of living labs and innovation labs”, Technology Innovation Management Review, 7(1), pp. 7-14. https://doi.org/10.22215/timreview/1045).
Laboratoarele de inovare mai pot fi văzute și ca „organizații semi-autonome”, care angajează participanți diverși, pe termen lung, în colaborare deschisă, în scopul creării, elaborării și oferirii de soluții standard la provocările sistemice deschise, incluzând nu doar oficiali ai sectorului public, dar și actori privați și laboratoare, deci având potențialul de a instituționaliza aranjamente de guvernanță colaborativă și co-creare (vezi McGann, M., Wells, T. and Blomkamp, E. (2021), “Innovation labs and co-production in public problem solving”, Public Management Review, 23(2), pp. 297-316. https://doi.org/10.1080/14719037.2019.1699946).
CUM FUNCȚIONEAZĂ LABORATOARELE DE INOVARE?
Scopul principal al laboratoarelor de inovare este de a stimula inovația, de a îmbunătăți practicile existente și de a oferi valoare publică prin gândirea „design-ului”, prin soluționarea creativă a problemelor și prin abordări centrate pe utilizator, pentru gestionarea problemelor complexe ale guvernanței.
Acest lucru este realizabil prin crearea unui mediu organizațional care poate transforma ideile de perspectivă în soluții practice prin experimentare, testare, în vederea perfecționării conceptelor pentru provocările din lumea reală. În practică, laboratoarele de inovare sunt adesea spații interdisciplinare, în care funcționarii publici lucrează împreună cu cercetători, designeri, ingineri și alți experți, utilizând astfel abilități diferite pentru a rezolva probleme complexe.
Laboratoarele de inovare din sectorul public au activități variate. Pornind de la idei inovatoare și brainstorming, prin testări și standardizare, se ajunge la soluții tangibile, pe baza feedback-ului utilizatorilor. Pe lângă soluțiile holistice, laboratoarele de inovare se angajează în explorarea tehnologiei și identificarea și testarea tehnologiilor emergente pentru a le debloca potențialul de a stimula inovația în diferite sectoare. În cele din urmă, laboratoarele de inovare colaborează cu părțile interesate externe, inclusiv cu start-up-uri, mediul academic și experți din industrie, pentru a-și îmbogăți eforturile cu un bazin mai larg de expertiză și resurse.
Privind tendințele la nivel european, cele mai bune practici vizând laboratoarele de inovare sunt:
- conectarea directă a laboratoarelor de inovare cu strategiile guvernamentale, regionale etc., cum ar fi planurile de modernizare sau obiectivele de durabilitate;
- construirea de echipe interdisciplinare pentru a permite soluții inovatoare;
- asigurarea de fonduri și resurse dedicate inovației, inclusiv resurse umane;
- sprijinirea unei culturi organizaționale deschise experimentării și inovației, prin mentorat și oportunități pentru angajați de a se implica în proiecte;
- integrarea rezultatelor de succes din experimente în operațiuni standard;
- dezvoltarea unei strategii de comunicare care să crească gradul de conștientizare și sprijin în rândul părților interesate.
Dr. Irina Ionela Pop
popirina2023@gmail.com
oct. 23, 2024 |
În data de 24 octombrie 2024 se va organiza la Arad prima ediție a TÂRGULUI REGIONAL DE ȘTIINȚĂ pentru copii CODE KIDS VEST ARAD, ediția 2024. Este organizat de Biblioteca Județeană “A.D. Xenopol” Arad, finanțat și promovat de Fundația Progress.
Este organizat, de asemenea, prin sprijinul financiar al sponsorilor și partenerilor din mediul privat
arădean, Asociația Arad-Trecut, Prezent și Viitor, Asociația La Bottega, Întreprinderea Socială
FOTOTECA și sprijinul Consiliului Județean Arad.
Finanțator proiect: Romanian American Foundation (RAF)
Partener național: Societe Generale Global Solution Centre
Parteneri și sponsori locali: Asociația Arad-Trecut, Prezent și Viitor, La Bottega Asociația, Întreprinderea Socială FOTOTECA
Parteneri media: TV ARAD
În cadrul târgului, copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, membrii cluburilor CODE Kids funcționale în biblioteci publice și școlile din județele Arad, Caraș Severin și Hunedoara, vor avea prilejul de a-și promova proiectele din domeniul IT/robotică și de a exersa abilități esențiale pentru viitor, cum ar fi programarea, gândirea critică și colaborarea în echipă.
Cluburile au fost formate și coordonate de către bibliotecari sau profesori, prin sprijinul constant al Fundației Progress. La acest târg vor participa cluburi care practică de mai mulți ani aceste activități, cât și cluburi care au ajuns la prima grupă de copii avansați, care să poată concepe un proiect eligibil pentru acest tip de târg.
Evenimentul nu este doar o expoziție de proiecte, ci și o platformă de învățare și schimb de idei, participanții având posibilitatea să interacționeze cu specialiști din domeniul IT și cu alți inovatori, învățând despre ultimele tendințe tehnologice și cum pot transforma ideile lor în realitate.
Arad, 24.10.2024 – Sala VASILE GOLDIȘ, CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD
Despre Fundația Progress
Fundația Progress este o organizație nonguvernamentală, înființată în anul 1996 în Bistrița, ce contribuie la
dezvoltarea instituțiilor comunitare, a persoanelor și grupurilor vulnerabile și ajută oamenii să devină mai puternici
prin educație, tehnologie, cercetare și inovație. Organizația oferă sprijin cetățenilor pentru a evolua, a-și valorifica
potențialul și a atinge bunăstarea în comunități durabile și reziliente. Prin parteneriatele create, Fundația Progress
se concentrează pe facilitarea învățării pe tot parcursul vieții, transferul inovației, crearea de competențe IT și
STEM și dezvoltarea de noi metodologii pentru proiectarea participativă și incluziunea socială. În îndeplinirea
obiectivelor și pentru a ajunge la orice grup social organizația folosește bibliotecile publice și spațiile comunitare
din sate și orașe ca puncte focale de învățare și centre de inovație socială. www.progressfoundation.ro
Despre CODE Kids România
CODE Kids este un program gratuit dezvoltat de Fundația Progress, care propune o soluție de alfabetizare digitală în rândul copiilor din mediul rural și urban mic. Acesta a luat naștere în contextul în care aproape 50% din copiii de la țară iau note sub 5 la Evaluarea Națională, la matematică. De aceea, din 2017 Fundația Progress a inițiat, pilotat și rafinat învățarea programării pentru copiii de 10-14 ani din mediul rural folosind bibliotecile publice ca spații de învățare și bibliotecarii publici ca facilitatori ai învățării. Metodologia noastră se bazează pe cercetările fundamentale ale lui Sugata Mitra – modelul SOLE – Self Organizing Learning Environment (Medii de învățare auto organizate), cunoscut și ca modelul Școala din cloud.
Proiectul are ca scop crearea unei mișcări naționale de coding și STEM în care copii, tineri, bibliotecari și
voluntari din mediul rural și urban mic își dezvoltă competențele digitale și se implică în viața comunității din care
provin prin rezolvarea unor teme digitale creative. Doar în anul 2023, Fundația Progress a coordonat 227 de
cluburi active de programare în bibliotecile publice, școli sau sedii de ONG-uri din localități rurale și mic urbane, în
40 de județe din România, plus 30 de cluburi în Republica Moldova iar în anul 2024, avem 247 de cluburi, dintre
care 213 în toată România și 34 în Republica Moldova. Aici au învățat bazele programării și câștigă competențe
TEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) peste 12.000 de copii, pe două trepte de educație: începători și avansați, de la începutul programului. Programul a primit Premiul III la Secțiunea Educație și Învățământ în cadrul Galei Societății Civile, ediția 2023.
CODE Kids este o inițiativă națională de educație IT și STEM pentru copii, implementată de Fundația Progress, cu sprijinul financiar al Romanian American Foundation.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați www.codekids.ro
Pentru mai multe detalii:
Truța Maria
Bibliotecar – coordonator județean
Biblioteca județean “A.D. Xenopol” Arad maria.truta@rocketmail.com
0723338336
oct. 20, 2024 |
În perioada 21-25 octombrie 2024, Asociația ”Culori cu Suflet” din Arad implementează proiectul pilot ”Colorează-ți emoțiile: artă pentru starea de bine”, în trei instituții de învățământ, partenere în proiect, din județul Arad: Școala Gimnazială ”Adam Muller Guttenbrunn” din Zăbrani, Școala Gimnazială ”Regina Maria” din Arad, și Liceul ”Atanasie Marienescu” din Lipova. Proiectul este finanțat de către Centrul Cultural Județean Arad și beneficiază și de susținerea Asociației ”Arad – Trecut, Prezent și Viitor”.
Organizația Mondială a Sănătății, în raportul ”What is the evidence on the role of the arts in improving health and well-being” (Care sunt dovezile privind rolul artelor în îmbunătățirea sănătății și a stării de bine) (2019), subliniază faptul că activitățile artistice pot fi considerate intervenții multimodale pentru promovarea sănătății și a stării de bine, de la angajarea estetică și implicarea imaginației la stimularea cognitivă, activitatea fizică, efectele terapeutice și interacțiunea socială.
Stimularea cognitivă prin artă poate oferi oportunități pentru învățarea și dezvoltarea diferitor abilități și este asociată cu un risc mai scăzut al tulburărilor de atenție și de comportament. Interacțiunea socială în timpul participării la ateliere de artă poate reduce singurătatea și lipsa suportului social, poate îmbunătăți capitalul social și reduce discriminarea. Implicarea cu discuții despre sănătate prin activitățile artistice poate ajuta la încurajarea comportamentelor care promovează sănătatea și starea de bine. În concluzie, potențialul transformator al artei nu este doar pentru indivizi – copii, tineri sau adulți, ci și pentru comunitate și societate în ansamblul său.
Pornind de la aceste considerente, proiectul ”Colorează-ți emoțiile: artă pentru starea de bine” a fost gândit pentru cei mai tineri membrii ai societății și anume pentru elevi, copii și adolescenți. Tocmai pentru că se află în perioada creșterii-dezvoltării, a învățării și a influențelor diverse venite din mediul exterior familiei, sunt totodată vulnerabili și se pot ajusta emoțional uneori și mai greu decât adulții. Tocmai de aceea, atelierele de artă pentru starea de bine le pot fi benefice în multe feluri.
iun. 20, 2024 |
Miercuri, 19 iunie 2024, directorul Complexului Muzeal Arad, conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, a primit vizita unui grup de elevi de la Colegiul Național „Vasile Goldiș” din Arad, coordonați de doamna profesoară Cerasela Biro. La întâlnire a asistat și prof. dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, vicepreședinte al filialei Arad a Societății de Științe Istorice din România. Elevii care au mers în vizită sunt participanți la cea de a IV-a ediție a Concursului Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, organizat de Societatea de Științe Istorice din România. Acest concurs are drept scop implicarea profesorilor de istorie, a elevilor și studenților în responsabilizarea autorităților locale privind intensificarea acțiunilor pentru conservarea, promovarea și educația pentru valorile culturale și istorice locale, a celor clasate sau neclasate, constituirea unei arhive digitale a bunurilor de patrimoniu sau cu valoare de patrimoniu din comunitatea respectivă și a unei hărți de turism cultural.
În cadrul întâlnirii elevii i-au prezentat domnului director Bulboacă proiectele pregătite pentru concurs și i-au pus întrebări referitoare la patrimoniul material al județului Arad. La rândul său, domnul Bulboacă, după ce a răspuns la întrebările elevilor, le-a vorbit despre cele mai importante obiective de patrimoniu din județul Arad, despre măsurile care s-au luat sau urmează să fie luate pentru protejarea și valorificarea acestora și despre principalele activități desfășurate de Complexul Muzeal Arad. La finalul întâlnirii domnul Bulboacă și-a invitat oaspeții să viziteze expoziția temporară „Imperiul Roman. Tehnologia învingătorilor”, găzduită de Complexul Muzeal Arad.
La Concursul Național „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale” sunt înscrise și două echipaje de elevi de la Liceul Tehnologic Vinga, coordonate de domnișoara profesoară Melinda Gabriela Keresztes.
Urăm succes elevilor arădeni în competiția la care participă!
feb. 25, 2021 |
Rezumat: Institutul de credit și economii Victoria din Arad, cunoscut și sub numele de Banca Victoria, a jucat un rol important în evoluția românilor din monarhia dualistă. Considerată a doua bancă românească, a acordat împrumuturi convenabil ratele dobânzii și au concurat cu cele mai puternice bănci din zonă. Perioada 1900- 1914 este unul de prosperitate pentru Institutul Victoria, care și-a extins activitatea în mediul rural prin stabilirea a trei sucursale în județul Arad. În această perioadă, Institutul s-a implicat tot mai mult în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă societatea românească. Din 1900 conducerea Institutului a participat la o serie de organizații caritabile activități al căror scop principal a fost să ajute copiii săraci din școlile arădene. În în anii următori, datorită intensificării politicii de maghiarizare, Institutul a devenit din ce în ce mai implicat în astfel de activități și a sprijinit edificarea de noi școli, în ordin să corespundă legii impuse de autoritățile de la Budapesta, care a dus la salvare a școlilor românești, deci politica maghiarizării nu a atins nivelul așteptat. Cuvinte cheie: istorie bancară, Victoria, județul Arad, școală, sat
