S-a născut și a locuit la Lipova, fiind fiica lui Alexandru Ányos. În anul 1887, când s-a căsătorit cu Vasile Goldiș, era deja pictoriță și o bună pianistă. Cununia a avut loc la Lipova, la 29 august 1887, la Biserica Ortodoxă din localitate, după ce în prealabil Viola și-a schimbat religia, devenind ortodoxă. După căsătorie și-a urmat soțul la Caransebeș, iar de aici mai departe, la Brașov unde „cânta și picta” de plăcere. În tot acest timp cei doi soți și-au petrecut verile la Lipova, la mama artistei. Vasile Goldiș și Viola s-au stabilit definitiv în Arad în anul 1901. În anul următor, după 15 ani de căsătorie, din motive necunoscute, cei doi au divorțat.
În anul 1905, pe când avea aproape 40 de ani, Réti Istvan o amintește ca elevă la școala liberă de pictură de la Baia Mare. Din această perioadă este menționată chiar o fotografie a artistei făcută în colonie. În anul următor, 1906, expune la Salonul oficial de la Budapesta și i se cumpără trei naturi statice de către renumitul grădinar Mühle Vilmos din Timișoara. În anul 1911 participă pentru prima oară la o expoziție colectivă, organizată la Arad de către Asociația artiștilor plastici și decoratori din localitate. De la această dată va fi o prezență activă pe simezele arădene. În Catalogul Expoziției de Crăciun din 1917, patronată de Societatea Kölcsey, figurează cu 17 lucrări. Deja putem vorbi de despre un repertoriu tematic numai al ei format din flori: mușcate, flori de liliac, boule de neige și naturi statice cu fructe. La expoziția colectivă din 1921 expune 8 lucrări
Studiile artistice și le-a desăvârșit la Academia de Arte Plastice din Budapesta, frecventând de asemenea Școala de pictură de la Baia Mare. În pictura ei se resimte influența impresioniștilor maghiari. La Baia Mare a fost prezentă în fiecare vară din 1922 până în 1925, iar mai apoi în 1927 și 1928. În acest ultim an, în intervalul 29 noiembrie – 1 decembrie, a avut o expoziție personală la Palatul Cultural din Arad, unde a prezentat și pânze care redau străzi din orașul de pe malul Săsarului.
În anul 1929 a fost remarcată de presă la expoziția colectivă de la Timișoara, deschisă la Pavilionul Asociației Culturale din Banat, unde a expus portrete, studii de nud, schițe de interior și multe flori. Dintre puținele pictorițe arădence a fost singura cu o activitate intensă demonstrată de numeroasele expoziții. A pictat peisaje, portrete (în special țigănci), scene de interior și multe flori.
În toți anii care au urmat divorțului, Ányos Viola a trăit la Lipova și s-a întreținut din pictură. Așa putem explica realizarea de către pictoriță în 1937 a medalionului pictat de pe steagul Companiei voluntare de pompieri din Radna, care-i fusese comandat. Bătrânii de altădată din Lipova și-o aminteau ca pe o persoană excentrică.
A decedat în anul 1945, la o vârstă înaintată, săracă și uitată pe nedrept de toți, într-o mănăstire ortodoxă de maici din Banat
