apr. 24, 2025 |
Olga Mațarin
Cu ocazia aniversării a 155 de ani de activitate, Regia Autonomă Monetăria Statului prezintă pentru prima dată într-un muzeu din România o parte din patrimoniul său istoric și simbolic. Vizitatorii pot vedea, până pe 18 mai, matrițele folosite la baterea monedelor și standul expozițional prezentat la World Money Fair Berlin (Germania), în 2024.
Activitatea de bază a Regiei Autonome Monetăria Statului este producerea de monede. Cel mai important client este Banca Națională a României, alături de alte bănci centrale partenere. Fiind înființată la 1870, Monetăria Statului este una dintre cele mai vechi instituții și, practic, reprezintă singurul producător de monede din țară. Obiectul principal de activitate al Monetăriei Statului este producerea de monede, dar și de alte produse cu un nivel ridicat de calitate, de măiestrie, cum ar fi decorațiile statului român, oferite de Președinte, obiecte de cult, sigle și elemente fundamentale de uz public. Monetăria Statului este simbolul identității naționale, al valorilor culturale și joacă un rol semnificativ în viața socială și culturală a României.
„Realizăm produse din metale prețioase și chiar vreau pe această cale să asigur populația că produsele, că lingourile, că monedele pe care le realizăm sunt realizate la cele mai înalte standarde și acele caracteristici pe care le introducem în cutiuțele respective, acele certificate, să știți că sunt întocmai cu ceea ce putem să beneficiem, cu ce putem achiziționa”, relatează Octavian Schen, directorul general al Regiei Autonome Monetăria Statului.
Expoziția „Monetăria Statului 155 de ani de aur, istorie și măiestrie românească” este posibilă datorită parteneriatului dintre Regia Autonomă Monetăria Statului București, Asociația PRONUMISMATICA și Complexului Muzeal Arad.
apr. 6, 2025 |
Olga Mațarin
Sala Marii Unirii din Arad a găzduit cea de-a III-a ediție a Conferinței „Unirea Basarabiei cu România”. Evenimentul a sărbătorit împlinirea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România și a pus accent pe legătura indirectă, dar importantă, dintre Arad și Basarabia în contextul Marii Uniri.
Conferința a fost coordonată de dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, de la Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad, iar la eveniment au participat dr. Octavian Țîcu, conferențiar la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova (online), dr. Maria Alexandra Pantea, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, dr. Gabriela Adina Marco de la Complexul Muzeal Arad.
În sală au fost prezenți și conf. univ. dr. Alina Nicoleta Pădurean de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad și conf. univ. dr. Andrei Anghelina de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Aceștia au venit cu cuvinte de felicitare și încurajare pentru evenimente de acest tip, vorbind despre însemnătatea Unirii Basarabiei cu România în istoria României.
Dr. Octavian Țicu, conferențiar la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova (online), a afirmat că „Istoria este știința care prezice viitorul”, și a adus argumente convingătoare despre cum, în prezent, se repetă scenariul istoric de acum 107 ani. În prezentarea sa vastă a ținut să dezmintă miturile promovate cu insistență în acele vremuri, dar a și pus accent pe evenimentele ce au precedat Marea Unire. Prin colajele ziarelor și fotografiile istorice din prezentare, dumnealui a oferit detalii despre începutul și desfășurarea Marii Uniri, și a menționat personalități marcante, ca Vasile Stroescu, Constantin Stere, Onisifor Ghibu, care au creat o legătură profundă între Basarabia și Arad.
Reprezentanta Complexului Muzeal Arad, dr. Gabriela Adina Marco, a continuat discursul cu o retrospectivă a evenimentelor până la Marea Unire și a răspuns la întrebarea „De ce sărbătorim la Arad Unirea Basarabiei cu România?”: „În primul rând din solidaritate culturală și istorică dintre Vestul și Estul teritoriilor locuite de români. În al doilea rând să nu uităm că Aradul în prima jumătate a secolului trecut a fost capitala politică a Marii Unirii.”
În continuare dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, de la Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad, a vorbit despre câteva personalități care s-au remarcat prin activitatea lor. Vasile Stroescu, Constantin Stere, Onisifor Ghibu au contribuit la crearea unor legături strânse dintre Basarabia și Ardeal și au scris istoria perioadei în care au trăit. „Noi aici la Arad avem o datorie morală față de Basarabia, pentru că există câțiva basarabeni care au contribuit foarte mult la mișcarea națională românească de aici de la Arad.”
Ultima prezentare din cadrul conferinței, a dr. Maria Alexandra Pantea, de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, a fost un demers al evenimentelor legate de Marea Unire și a povestit despre activitatea lui Vasile Goldiș. Fiind lider politic, cultural și spiritual, Vasile Goldiș și-a lăsat amprenta în istoria României moderne prin mai multe activități în care se implica. Astfel, după Marea Unire, inițiativa lui ținea de reorganizarea, modernizarea și extinderea Asociației ASTRA (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). A sprijinit cu ardoare înființarea de secții ASTRA în Basarabia, care aveau ca scop desfășurarea activităților culturale, promovând astfel limba română și valorile naționale. Pentru aportul său major și dedicare, Vasile Goldiș a fost răsplătit de conducerea ASTREI prin acordarea titlului de membru pe viață, confirmat prin diploma care impresionează.
Atmosfera conferinței a fost relaxată de câteva momente folclorice interpretate de solistul vocal Andrei Gurău, acompaniat de taraful Școlii Populare de Arte Arad, coordonat de profesorul Vasile Rus.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Arad, Complexul Muzeal Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Asociația „Arad – trecut, prezent și viitor” și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad.
mart. 28, 2025 |
Olga Mațarin
A treia dezbatere publică sub genericul „Istorie și arhitectură între uitare și conservare” a fost organizată miercuri, 26 martie 2025, de către Asociația „Arad – Trecut, Prezent și Viitor”. În cadrul dezbaterii s-a discutat despre proiectul „Lipova surprinzătoare”, care a izvorât dintr-o idee discutată între cercetătoarele Mihaela Livia Popa, Maria Alexandra Pantea și istoricul și profesorul Dr. Sebastian-Dragoș Bunghez.
„Lipova a avut un trecut măreț, a avut norocul și ghinionul în același timp de a sta într-un loc strategic, la intrarea sau ieșirea dinspre Valea Mureșului. A fost socotită Cheia Banatului, alteori intrarea în Transilvania.”, a relatat președintele Asociației „Arad-Trecut, Prezent și Viitor”, Dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, care a făcut o introducere în istoria locului și a răspuns la întrebarea de ce anume Lipova a fost aleasă pentru promovare. Proiectul presupune strângerea materialelor istorice, a imaginilor vechi, dar și noi, referitoare la Lipova, care vor fi publicate într-o carte electronică (e-book), disponibilă gratuit pe internet. La fel, se lucrează și la crearea unui site de promovare a orașului Lipova, care va fi o sursă de informare pentru cei interesați de acest loc.
În toamna acestui an, proiectul se va încheia cu o conferință în care se va prezenta munca făcută în cadrul proiectului și se vor lansa cartea electronică și site-ul. După încheierea proiectului, site-ul va rămâne activ și va putea fi accesat de persoanele care vor dori să se informeze, nu doar despre trecutul orașului Lipova, dar și despre prezentul acestuia.
„Sperăm ca proiectul să aibă un impact cât mai mare și va ajuta locuitorii Lipovei, în primul rând să conștientizeze ce valori sunt cele care se găsesc în localitatea unde trăiesc ei, dar și să promoveze orașul, astfel încât nu doar ei să se bucure de toate aceste frumuseți care se află în orașul respectiv, ci cât mai multă lume din Arad, alte zone ale României sau chiar din străinătate”, a adăugat Dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, președintele Asociației „Arad-Trecut, Prezent și Viitor”.
La dezbatere a fost prezentat și directorul Complexului Muzeal Arad, Dr. Sorin Bulboacă, care a pus accent pe importanța atât istorică, cât și economică a promovării județului Arad. „După municipiul Arad, orașul Lipova are cele mai multe monumente de patrimoniu istoric. Lipova a fost primul oraș din județul Arad, atestat ca atare în anul 1529, cu mult înainte ca Aradul să existe.” Dr. Sorin Bulboaca a menționat locurile și monumentele istorice din Lipova care merită să fie conservate și valorificate. „Lipova otomană a fost un centru important, cu o populație numeroasă, de aproximativ 5.000-7.0000 locuitori. Centru al comerțului internațional nu doar pentru cele trei Țări Române, dar aici veneau negustori din Bosnia, Serbia, Croația, Albania, Bulgaria, Imperiul Otoman, din spațiul ungar și austriac. Unul din cele mai importante centre de comerț, ceea ce explică și apariția bazarului construit în 1638. Niciodată Lipova în istoria ei nu a avut o importanță economică atât de mare ca în secolul al XVII-lea”, a relatat Dr. Sorin Bulboacă, directorul CMA.
În dezbatere s-au discutat eventualele posibilități care apar pentru orașul Lipova și județul Arad, prin promovarea acestui proiect. Cei interesați se pot implica și contribui cu informații sau materiale foto despre orașul Lipova, căci „noi suntem momentan niște mijlocitori între cei care știu poveștile și cei care vor să le afle”, a spus la finalul evenimentului moderatoarea dezbaterii, doctoranda Mihaela-Livia Popa.
Proiectul cultural cu componentă pronunțată de cercetare „Lipova – surprinzătoare” este finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii și pus în practică de Asociația „Arad-Trecut, Prezent și Viitor”, în parteneriat cu Complexul Muzeal Arad.
Fotografia a fost realizată de domnul Mircea O. Boran, datorită amabilității căruia poate fi folosită pentru a ilustra acest material. Mulțumim frumos!
mart. 25, 2025 |
Miercuri, 26 martie, de la ora 14, în Sala „Vasile Goldiș” a Consiliului Județean Arad va avea loc o nouă dezbatere din cadrul proiectului cultural cu componentă pronunțată de cercetare „Lipova – surprinzătoare”, finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii.
Vă așteptăm cu drag!
mart. 19, 2025 |
Ideea expoziției a apărut anul trecut și a fost posibilă datorită implicării personalului muzeului, care a adus piese din colecțiile private.
În cele șapte vitrine din sală sunt expuse piesele care păstrează încă istoria și dezvăluie rădăcinile fiecărui posesor. Putem vedea costume tradiționale cu broderii, maramă de borangic, măsăriță, procoviță, ștergare tradiționale de la Tulucești, Ferendia, Gurahonț. Toate au fost păstrate cu grijă și transmise nepoților, iar Complexul Muzeal Arad le expune publicului până pe 28 martie.
„Aici sunt fotografii vechi din 1912 când s-au căsătorit străbunicii mei”, povestește Camelia Patko, muzeograf. „În fotografie putem vedea cum lumea era împărțită în două categorii: lumea satului îmbrăcată în costum național, dar și lumea venită de la oraș, din Galați. Mai jos e altă fotografie cu aceleași personaje, dar la nunta ultimului copil. Peste ani nu s-a mai păstrat acea separare între localnicii din comună și cei veniți din Galați.”
Pe lângă diferite elemente de port popular, expoziția adună veselă, fotografii, cărți, monede din perioada domniei regelui Carol I și a regelui Mihai, precum și obiecte de uz casnic autentice, fiecare deosebit în felul său. Motivele broderiilor tradiționale diferă de la localitate la localitate. La Tulucești, de exemplu, predomină culoarea roșie, atât la obiecte de port cât și la țesăturile utilizate în casă. Iar la Ferendia, catrința are franjuri de mătase (numite opreg) în partea de jos.
Multe istorii și detalii se ascund în spatele fiecărui exponat prezentat și doar cei care sunt gata să le asculte le pot auzi.
Olga Mațarin
