Atestate documentar în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sunt mult mai vechi, datorită modului în care funcționează. Sunt o creație a vechilor obști și prin aceasta o continuitate a evului mediu care a străbătut câteva secole. Unele dintre ele mai funcționează și azi, producând faină ecologică.
Azi cine ajunge în Rudăria descoperă în jurul acestor mori un alt mod de viață, care își are originile în evul mediu și care într-o măsură ajunge și la noi prin intermediul acestor mori și a unor țărani care se mai îngrijesc de soarta lor. Nici azi morile nu au un singur proprietar, fiecare moară este realizată și întreținută de câțiva săteni care au și dreptul de a o folosi. Și azi se pot vedea în mori listele cu numele lor. Interesant e că o parte dintre ele mai funcționează și azi. Aici se produc zilnic, sub privirea înmărmurită a orășenilor moderni, mălai și făină ecologică. Morile au fost gândite ca mori de apă și funcționează pe malul pârâului Rudăria . Mulți dintre cei care ajung acolo sunt uimiți de puterea apei și de ingeniozitatea țăranului. Vizitatorii, de multe ori cu impresionante diplome și studii, descoperă „simplitatea și eficiența” și un mod de trai ce poate uimi și azi.
Aceste mori sunt parte a istoriei, a modernizării românilor din aceste părți, nu sunt doar simple monumente istorice trecute pe o listă a patrimoniului, sunt un real brand bănățean și nu numai. Printr-o mai bună promovare pot ajunge mult mai cunoscute, fiind o dovadă a trecutului care poate contribui azi la un trai mai bun al celor din zonă, dar și la promovarea turismului românesc în Europa. Aceste mori seculare cu origini în evul mediu au ajuns să fie acum descoperite și apreciate de cetățenii Uniunii Europene care sunt tot mai dornici a înțelege trecutul și a consuma produse ecologice.