Așezată la poalele munților Zărandului, la intersecția unor importante drumuri comerciale care leagă Banatul de Ardeal, dar și pe malul Mureșului, fiind port, Lipova a avut un important rol economic, comercial și politic, ceea ce i-a favorizat dezvoltarea socială, ajungându-se în evul mediu la „alcătuiri sociale ample și de o deosebită luxură chiar”1. Într-un act papal din 1218 se amintește de un centru de comerţ cu sare, existând totodată şi un port la râul Mureş.

„Datorită poziției sale geografice Lipova bloca în mod eficient intrarea în Valea Mureșului și domina în același timp, căile principale de acces în această regiune. Asfel se explică locul important pe care îl ocupa în sistemul de apărare a Banatului Timișoarei și Transilvaniei împotriva atacurilor otomane”

„Decăderea rangului Lipovei se explică și a urmat îndeaproape destinul zonei ajunsă un teritoriu disputat de Poartă și Habsburgi, destin care a fost departe de a favoriza dezvoltarea ascendentă a orașului, decăzut în cele din urmă la statutul de târg, un statut pe care nu l-a putut depăși nici în secolul al XIX-lea, cu toate progresele economice și demografice înregistrate.”